Cum abordăm în justiție minorul care nu răspunde penal

Când vorbim despre justiție juvenilă ne referim la copii aflați în conflict cu legea. Dincolo de componenta juridică, justiția juvenilă include și elemente sociale precum reabilitarea socială și psihologică a copiilor în conflict cu legea și prevenirea situațiilor în care copiii se pot afla în conflict cu legea. În acest context, putem spune că rolul justiției juvenile este de a preveni delincvența copiilor, de a soluționa procesele penale în care sunt implicați și de ai reintegra în societate. Este o misiune asumată nu numai de sistemul de justiție dar și de cel al protecției copilului, care va urmări mereu respectarea interesului superior al copilului.   Ce se întâmplă cu minorii care comit infracțiuni dar nu răspund penal? Conform Deciziei 102 / 2018 referitoare la dispozițiile articolului 505 din Codul de Procedură Penală, „vârsta şi discernământul reprezintă criteriile de distincţie între minorii care răspund penal şi cei care nu răspund penal, iar legiuitorul a împărţit vârsta minorităţii în trei perioade: până la 14 ani funcţionează prezumţia absolută de nevinovăţie, între 14 şi 16 ani funcţionează prezumţia relativă de nevinovăţie, respectiv prezenţa sau absenţa discernământului în momentul comiterii faptei penale, iar peste 16 ani minorul răspunde penal. Chiar dacă, în această din […]

Mai mult

How to deal in justice with the juveniles who are not criminally responsible

When we talk about juvenile justice, we refer to children in conflict with the law. Beyond the legal component, juvenile justice also includes social elements such as the social and psychological rehabilitation of children in conflict with the law and the prevention of situations where children may be in conflict with the law. In this context, we can say that the role of juvenile justice is to prevent the delinquency of underage children, to solve the criminal processes they are involved in and to reintegrate them into society. It is a mission assumed not only by the justice system but also by the child protection system, which will always pursue the respect of the best interests of the child.   What happens to underage children committing crimes but not criminally responsible? According to Decision 102/2018 regarding the provisions of art. 505 of the Criminal Procedure Code, “age and discernment are the criteria for distinguishing between the juveniles who are criminally responsible and those who are not, and the lawmaker divided the age of the minority into three periods: up to 14 years the absolute presumption of innocence applies, between 14 and 16 years of age the relative presumption of innocence […]

Mai mult

JUVENILE DIVERSION IN ROMANIA.Working in isolation.

This report presents an analysis of the juvenile justice system in Romania with a special focus on the diversion measures. The evaluation was conducted in the light of EU standards (Directives 2012/29; 2001/220; 2012/800) but also important UN standards (such as Havana Rules, Beijing Rules, Riyadh Guidelines and so on). The evaluation was based on extensive literature review, legislative analysis, documentation, interviews and focus-groups. Juveniles themselves played an important role in identifying the gaps and solutions. You can find the research here in Romanian and here in English. As far as diversion is concerned, Romania enjoys a progressive legislation that allows more juveniles to be diverted from the conventional justice than convicted ones. Approximately 4,000 juveniles are diverted from prosecution every year. However, there are early signs that this trend might cease in the near future as stakeholders are not fully satisfied with the outcomes of diversion. Participants in this research noted that a more professional response is needed in order to consolidate the status of diversion. In concrete terms, they suggested: better training for the professionals involved, legislative changes that will bring juvenile obligations under the child protection or probation umbrella, a better monitoring system of the juvenile justice. Overall, […]

Mai mult

ALTERNATIVE LA TRIMITEREA ÎN JUDECATĂ A MINORILOR ÎN ROMÂNIA. UN SISTEM FRAGMENTAT.

Acest raport prezintă o analiză a sistemului de justiție juvenilă în România, cu un accent deosebit pe măsurile alternative la trimiterea în judecată (engl. diversion). Evaluarea a fost efectuată din perspectiva standardelor UE (Directivele 2012/29; 2001/220; 2012/800;), dar și a unor standarde importante ale ONU (precum Regulamentul de la Havana, Regulamentul de la Beijing, Liniile Directoare de la Riyadh și altele). Studiul îl puteți descărca de aici în limba română și de aici în limba engleză. Evaluarea a pornit de la o revizuire amănunțită a literaturii în materie și a continuat cu o analiză legislativă, o documentare atentă și o serie de interviuri și focus-grupuri. Minorii au jucat ei înșiși un rol important în identificarea lacunelor și soluțiilor. În ceea ce privește măsurile alternative la trimiterea în judecată, România se bucură de o legislație progresistă care permite ca o bună parte dintre minorii care comit fapte penale să fie scoși din circuitul justiției clasice prin aplicarea unor măsuri alternative la trimiterea în judecată. Un număr de aproximativ 4000 de minori beneficiază anual de măsuri alternative la trimiterea în judecată. Cu toate acestea, există semnale că această tendință ar putea să ia o altă direcție în viitorul apropiat, deoarece unii dintre actorii […]

Mai mult
Pagina 10 din 27« Prima...89101112...20...Ultima »

Fundatia Terre des hommes Elvetia