Category Archives: General

Youth participation in the Project AWAY

The right to participation is essential in the lives of juveniles. It is a fundamental right, which refers to the possibility of expressing opinions and the right of the youth to be involved in the decisions that directly affect their life and the community they belong to. Exercising the right to participation develops communication skills and increases young people’s confidence in their own strengths and in the ability of adults / of the system to meet their development needs.

Within the Away project, a Youth Consultative Group was set up, which included 15 juveniles in conflict with the law. There were 11 meetings of the advisory board both in Craiova and Bucharest, meetings during which members were invited to express their views on the topic approached and to provide support in the content of a brochure with material adapted for young people. The brochure will describe the juvenile justice system and will aim to increase the awareness of children’s rights in court proceedings.

Drawing by the Youth Advisory Group of the Craiova Detention Centre

At some of these meetings, experts, such as Mr. Silviu Dumitru and Mr. Lucian Caciamac, were invited to participate, who discussed with young people the experiences of living and the understanding of judicial procedures, as well as opportunities for reintegration into society. 

 

The Project AWAY – Alternative Ways to Address Youth  – is a European project coordinated by Tdh Hungary in partnership with Brave Phone (Croatia), Judicial Development Programme (Bulgaria), Defence for Children International (Belgium), International Juvenile Justice Observatory (IJJO – Belgium), Tdh Romania and Global Network for Public Interest Law – Pilnet (Hungary).

The project AWAY is co-funded by the REC Programme of the European Union.

Modalități Alternative în Administrarea Justiției pentru Minori și Tineri

A.W.A.Y – Alternative Ways to Address Youth 

Sinteză a modalităților alternative existente în cadrul sistemului de justiție juvenilă din Belgia, Ungaria, Croația, Bulgaria și România

Proiectul AWAY abordează tematica justiției juvenile, inclusiv prin promovarea măsurilor alternative de soluționare a procesului penal (eng diversion) pentru minorii aflați în conflict cu legea.

AWAY este coordonat de Biroul Regional pentru Europa Centrală și de Sud-Est al Fundației Terre des hommes și implementat în parteneriat cu Programul pentru Dezvoltarea Sistemului Judiciar (Bulgaria), Brave Phone (Croația), Defence for Children International (DCI) și International Juvenile Justice Observatory (Belgia), Global Network for Public Interest Law – PILNET precum si cu Fundația Terre des hommes – Elveția                (România)

În cadrul acestui proiect, s-a elaborat un studiu comparativ, ce sintetizează rezultatele cercetărilor realizate la nivel național, descriind succint sistemul de justiție juvenilă existent în Belgia, Bulgaria, Croația, Ungaria și România, cu un accent special pe măsurile alternative la trimiterea în judecată. ( eng diversion).  

Vă invităm sa explorați acest raport, disponibil în limba engleză accesând link-ul.

AWAY_Synthesis_web

Proiectul este co-finanțat de Programul Drepturi, Egalitate și Cetățenie al Uniunii Europene.

Project A.W.A.Y – Alternative Ways to Address Youth   

Synthesis of the existing alternative diversion ways in the juvenile justice system in Belgium, Hungary, Croatia, Bulgaria and Romania

The Project AWAY addresses juvenile justice, including by promoting alternative diversion measures for juveniles in conflict with the law.

AWAY is coordinated by the Regional Office for Central and South Eastern Europe of the Foundation „Terre des hommes” and implemented in partnership with the Judicial System Development Programme (Bulgaria), Brave Phone (Croatia), Defence for Children International (DCI) and the International Juvenile Justice Observatory (Belgium), Global Network for Public Interest Law – PILNET and the Foundation „Terre des hommes” – Switzerland (Romania)

Within this project, a comparative survey has been developed summarizing the results of national research, briefly describing the existing juvenile justice system in Belgium, Bulgaria, Croatia, Hungary and Romania with a special focus on the alternative diversion  measures).  

We invite you to explore this report, available in English by accessing it here.

AWAY_Synthesis_web

 

The project is co-funded by the Programme Rights, Equality and Citizenship of the European Union.

Formarea profesioniștilor în proiectul AWAY – Un demers pentru îmbunătățirea Justiției juvenile în România         

În perioada octombrie – noiembrie 2018, s-a desfăsurat în București, Craiova și Brașov, un curs de formare de două zile pentru un grup mixt format de specialiști activi în domeniul justiției juvenile, educației și protecției copilului. Cei peste 60 de participanți au aprofundat noțiunile referitoare la metodele alternative de soluționare a procesului penal pentru tinerii aflați în conflict cu legea. De asemenea, cursul a facilitat crearea unei rețele active de profesioniști, ce include consilieri de probațiune, psihologi, asistenți sociali,  avocați, consilieri școlari, procurori, polițiști cât și reprezentanti ai coumităților locale și ai altor organizații, active în domeniu.    

Formarea a fost susținută de experți în domeniu, și anume de doamna Smaranda Witec, Lector Universitar la Facultatea de Asistența Socială și Sociologie, Univ. București, doamna Georgiana Gheorghe, Director Executiv APADOR-CH, de doamna avocat Nicoleta Popescu, APADOR – CH și de domnul Silviu Dumitru, expert GRADO.

Cursanții au apreciat cel mai mult discuțiile din jurul studiilor de caz, caracterul interactiv al formării, ce a deschis spațiul propice comunicării și învățării, descrierea metodelor de intervenție și nu în ultimul rând, schimbul de bune practici.   

Training Craiova – exercițiul „rețelei” profesioniștilor care intervin în cazul unui copil aflat în conflict cu legea

 

Proiectul AWAY„Alternative Ways to Address Youth” urmărește să crească conștientizarea publică referitoare la metodele alternative de soluționare a procesului penal (eng. diversion) și să crească gradul de informare referitor la garanțiile procedurale ale Directivelor EU 2016/800, 2012/13, 2012/29 ce se aplică minorilor aflați în conflict cu legea. AWAY este coordonat de Biroul Regional pentru Europa Centrală și de Sud-Est al Fundației Terre des hommes și implementat de organizații din Europa care sunt axate pe justiție juvenilă. Proiectul este susținut de Programul Drepturi, Egalitate și Cetățenie al Uniunii Europene și este activ în cinci țări din Europa: Bulgaria, prin implicarea Programului pentru Dezvoltarea Sistemului Judiciar (PDSJ), Croatia, prin Brave Phone Croația, Romania, prin Terre des hommes-Elveția, Belgia, prin Defence for Children International (DCI) și International Juvenile Justice Observatory (IJJO), Ungaria, sub coordonarea Biroului Regional Terre des hommes pentru Europa Centrală și de Sud-Est (Aplicant) și Global Network for Public Interest Law – PILNET.

AWAY este co-finantat de Programul REC al Uniunii Europene.

Modalități Alternative în Administrarea Justiției pentru Minori și Tineri

– formare profesională online-

În ultimii 20 de ani sistemul de justiție juvenilă a suferit modificări semnificative, mai ales cele din Europa Centrală și de Est. Desigur că aceste modificări au afectat implementarea măsurilor alternative, diversiunea, medierea victimă-agresor și alte tehnici restaurative în majoritatea țărilor din regiunea CEE.

Copiii au nevoie de un tratament deosebit. Aceștia, spre deosebire de adulți, sunt mult mai vulnerabili fiind în plin proces de dezvoltare fizică, emoțională dar mai ales comportamentală. Interesul superior al copilului trebuie să se regăsească și în sistemul de justiție luând în considerare nevoile de dezvoltare pentru a avea tineri integrați în societate, viitori cetățeni activi 

Proiectul Modalități Alternative în Administrarea Justiției pentru Minori și Tineri (AWAY) urmărește să asigure că profesioniștii din diferite domenii multidisciplinare devin mai conștienți și mai bine pregătiți referitor la metodele de diversiune pentru copiii suspecți/anchetați care beneficiază de garanțiile procedurale ale Directivelor EU 2016/800, 2012/13, 2012/29.

Echipa proiectului AWAY a elaborat un curs online pentru profesioniștii din sistemul de protecție al copilului și cel al justiției pe tema metodelor alternative procedurile judiciare în cazul copiilor. Cursul nu livrează numai metodele alternative ci și instrumentele cu care acestea pot fi operate de către profesioniști în activitatea viitoare.

Participanții au oportunitatea de a aprofunda cunoștințele referitoare la metodele alternative de soluționare a procesului penal (diversiune), de a învața despre psihologia tinerilor aflați în conflict cu legea și comunicarea cu aceștia.

 

Cursul online este disponibil accesând link-ul de pe platforma Childhub.

https://academy.childhub.org/course/view.php?id=65

 

Proiectul Modalități Altenative în Administrarea Justiției pentru Minori și Tineri  (AWAY) ce urmărește să crească conștientizarea publică referitoare la metodele alternative de soluționare a procesului penal și să asigure că profesioniștii din diferite domenii multidisciplinare devin mai conștienți și mai bine pregătiți referitor la metodele de diversiune pentru copiii suspecți/anchetați care beneficiază de garanțiile procedurale ale Directivelor EU 2016/800, 2012/13, 2012/29. AWAY este susținut de Programul Drepturi, Egalitate și Cetățenie al Uniunii Europene și este activ în cinci țări din Europa: Bulgaria, prin implicarea Programului pentru Dezvoltarea Sistemului Judiciar (PDSJ), Croatia, prin Brave Phone Croația, Romania, prin Terre des hommes-Elveția, Belgia, prin Defence for Children International (DCI) și International Juvenile Justice Observatory (IJJO), Ungaria, sub coordonarea Biroului Regional Terre des hommes pentru Europa Centrală și de Sud-Est (Aplicant) și Global Network for Public Interest Law – PILNET.

Cum abordăm în justiție minorul care răspunde penal

Copiii în conflict cu legea sunt tot copii și au nevoie de protecție și sprijin pentru reintegrare și reabilitare. Aceasta este viziunea proiectului AWAY (1) proiect european, implementat în România de către Fundația Terre des hommes.  

În cadrul proiectului a fost realizată o cercetare ce analizează atât arhitectura instituțională și legislația care reglementează domeniul justiției juvenile, cât și practicile regăsite în sistem.  Cercetarea, realizată de către Prof.Dr. Durnescu și Corina Popa prezintă o perspectivă critică asupra sistemului de justiție juvenilă din România, cu accent special pe măsurile alternative la trimiterea în judecată (eng diversion).

Autorii au avut în vedere standarde ale Uniunii Europene și ONU și au studiat măsura în care legislația, instituțiile și practicile românești sunt corelate cu aceste standarde.

Principiile cele mai importante urmărite în domeniul justiției juvenile sunt similare cu toate principiile aplicabile domeniului protecției copilului, iar cel mai important dintre ele este acela ca, în toate intervențiile statului, se va respecta interesul superior al copilului. Plecând de la aceasta, reabilitarea și reintegrarea minorilor aflați în conflict cu legea sunt măsuri care răspund interesului superior al copilului.

Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal. Față de minorul care răspunde penal se poate lua o măsură educativă privativă sau neprivativă de libertate. La alegerea măsurii educative se ține seama de gradul de pericol social al faptei, de starea fizică, de dezvoltarea intelectuală și morală, de comportarea lui, de condițiile în care a fost crescut și în care a trăit și de orice alte elemente de natură să caracterizeze persoana minorului.

În cazul minorului cu răspundere penală, se aplică prevederile Codului de Procedură Penală și Codului Penal.

Odată ce minorul ajunge la procuror, procurorul are o serie de opțiuni în funcție de natura faptei, modului de comitere, periculozității. Acesta poate renunța la urmărirea penală (clasarea), fiind prima măsura alternativă la trimiterea în judecată, prima măsura de “diversion” sau dosarul este trimis în instanță și sunt propuse măsuri educative privative sau neprivative de libertate. Din această perspectivă legislația românească este mai progresistă decât altele, deoarece nu mai prevede măsura detenției.

Măsurile educative de care pot dispune minorii cu răspundere penală sunt cele neprivative de libertate (cum ar fi stagiul civic, supravegherea, consemnarea la sfârșitul săptămânii, asistență zilnică. Astfel de măsuri pot fi însoțite de obligații – să nu frecventeze anumite locuri, să nu se întâlnească cu anumite persoane, să urmeze un anumit program) și cele cu privare de libertate (internarea într-un centru educativ sau într-un centru de detenție).

Măsurile educative se concentrează pe reeducarea minorului (ca măsură de prevenire) prin mijloace adecvate și reintegrarea lui în familie și în societate. Rezultatele acestor măsuri nu pot fi realizate fără sprijinul familiei și de aceea una dintre recomandările cercetarii „ Alternative la trimiterea în judecată a minorilor în România. Un sistem fragmentat ” este că legătura cu familia ar trebui să fie una dintre prioritățile specialiștilor implicați în procesul de reintegrare al minorilor aflați în conflict cu legea.

În cazul minorului cu răspundere penală, instituțiile implicate sunt:poliția, parchetul, instanțele (în România există un singur Tribunal pentru Minori și Familie la Brașov), 41 servicii de probațiune la nivel național, 2 centre educative (Buziaș și Târgu Ocna – cca. 180 locuri fiecare) și 2 centre de detenție (Craiova și Tichilești – cca. 150 locuri fiecare).

Este important de știut ca minorii au garanții procesuale și se bucură de un regim special – beneficiază de asistență juridică gratuită, sedințele nu sunt publice, este obligatorie participarea unui reprezentant al DGASPC la sedințe, beneficiază de o reducere la jumătate a limitelor pedepselor, neînregistrarea în cazierul judiciar.

Trebuie creat un mecanism integrat de comunicare și cooperare între toate instituțiile care lucrează cu minorii aflați în conflict cu legea. O abordare holistă care pune în centrul atenției familia ca sistem social ar trebui să fie modelul teoretic dominant pentru aceste instituții,  în timp ce drepturile copilului și interesul superior al copiilor ar trebui să rămână principiile de bază ale justiției juvenile.

(1)Proiectul AWAY„Alternative Ways to Address Youth” urmărește să crească conștientizarea publică referitoare la metodele alternative de soluționare a procesului penal (eng. diversion) și să crească gradul de informare referitor la garanțiile procedurale ale Directivelor EU 2016/800, 2012/13, 2012/29 ce se aplică minorilor aflați în conflict cu legea.

 

AWAY este coordonat de Biroul Regional pentru Europa Centrală și de Sud-Est al Fundației Terre des hommes și implementat de organizații din Europa care sunt axate pe justiție juvenilă. Proiectul este susținut de Programul Drepturi, Egalitate și Cetățenie al Uniunii Europene și este activ în cinci țări din Europa: Bulgaria, prin implicarea Programului pentru Dezvoltarea Sistemului Judiciar (PDSJ), Croatia, prin Brave Phone Croația, Romania, prin Terre des hommes-Elveția, Belgia, prin Defence for Children International (DCI) și International Juvenile Justice Observatory (IJJO), Ungaria, sub coordonarea Biroului Regional Terre des hommes pentru Europa Centrală și de Sud-Est (Aplicant) și Global Network for Public Interest Law – PILNET.

Cum abordăm în justiție minorul care nu răspunde penal

Când vorbim despre justiție juvenilă ne referim la copii aflați în conflict cu legea. Dincolo de componenta juridică, justiția juvenilă include și elemente sociale precum reabilitarea socială și psihologică a copiilor în conflict cu legea și prevenirea situațiilor în care copiii se pot afla în conflict cu legea. În acest context, putem spune că rolul justiției juvenile este de a preveni delincvența copiilor, de a soluționa procesele penale în care sunt implicați și de ai reintegra în societate. Este o misiune asumată nu numai de sistemul de justiție dar și de cel al protecției copilului, care va urmări mereu respectarea interesului superior al copilului.

 

Ce se întâmplă cu minorii care comit infracțiuni dar nu răspund penal?

Conform Deciziei 102 / 2018 referitoare la dispozițiile articolului 505 din Codul de Procedură Penală, „vârsta şi discernământul reprezintă criteriile de distincţie între minorii care răspund penal şi cei care nu răspund penal, iar legiuitorul a împărţit vârsta minorităţii în trei perioade: până la 14 ani funcţionează prezumţia absolută de nevinovăţie, între 14 şi 16 ani funcţionează prezumţia relativă de nevinovăţie, respectiv prezenţa sau absenţa discernământului în momentul comiterii faptei penale, iar peste 16 ani minorul răspunde penal. Chiar dacă, în această din urmă situaţie, persoana este prezumată relativ că are discernământ şi a putut să-şi dea seama de gravitatea faptei pe care a comis-o şi de urmările socialmente periculoase ale acesteia, totuşi legiuitorul consideră că această capacitate nu este deplin formată, fapt care justifică regimul sancţionator diferit al faptelor penale comise de minori.

Deciziile luate în privința minorilor aflați în conflict cu legea ar trebui să favorizeze reabilitarea și reintegrarea, în detrimentul abordărilor mai punitive. Măsurile privative de libertate trebuie folosite ca măsuri de ultim recurs și pentru cel mai scurt timp posibil. Se acordă prioritate măsurilor neprivative de libertate, ce pot fi implementate în comunitate. 

Minorii au dreptul de a fi informați cu privire la procedurile și la rezultatele probabile ale proceselor în care sunt implicați, au dreptul de a participa activ la procesul decizional.  Familiile, comunitățile și alte persoane importante trebuie să participe la procesul de reabilitare și reintegrare – un principiu valoros. Colaborarea este mai degrabă declarativă în acest moment. Personalul care interacționează cu minorii aflați în conflict cu legea ar trebui să beneficieze de formare și de proceduri specializate, însă de cele mai multe ori în practică acest lucru nu se întâmplă. 

Pentru minorul care nu răspunde penal și comite o faptă penală, legea prevede măsuri de protecție specială și anume plasamentul și supravegherea specializată până la 18 ani sau până la terminarea studiilor (nu mai mult de 26 de ani). Procedura concretă este asemănătoare cu cea a minorului care răspunde penal într-o primă etapă – poliția identifică suspectul, dacă suspectul are sub 14 ani este sesizată DGASPC, aceasta intocmește un plan individualizat de protecție care este prezentată în față Comisiei de Protecție a Drepturilor Copilului condusă de către Secretarul Consiliului Județean. Odată cu prezentarea planului individualizat se propune o măsura de protecție specială – plasament sau supraveghere specializată. Dacă părinții sau tutorii nu sunt de acord cu această măsura ei se pot adresa instanței.

Ceea ce trebuie avut întotdeauna în vedere de instanţa de judecată ce soluţionează cauze cu inculpaţi minori este preponderenţa scopului educativ al măsurii educative, iar nu acela sancţionator, şi să dispună în concordanţă cu acest principiu. Printre măsurile educative neprivative de libertate existente în legislație avem stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârșit de săptămână și asistarea zilnică.

Fundația Terre des hommes și-a propus ca prin intermediul proiectului AWAY („Modalități Altenative în Administrarea Justiției pentru Minori și Tineri”) să promoveze metodele alternative de soluționare a procesului penal (eng diversion).

Numărul deciziilor care stabilesc aceste măsuri de protecție specială este în creștere în România – spre exemplu măsura plasamentului rezidențial la nivel național este în creștere. În 2013 aveam 69 de cazuri, în 2016 aveam 100. În același timp, numărul copiilor în conflict cu legea sub măsura supravegherii specializate este în scădere de la 988 în 2011 la 454 în 2016.

Cifrele și statisticile oferite de către instituții nu sunt însă întotdeauna clare sau realiste, specialiștii considerând, de exemplu, că numărul copiilor pentru care se instituie măsura plasamentului este mai mare în realitate.

Vom descoperi în cadrul studiului național „ Metode alternative la trimiterea în judecată a minorilor în România” o analiză critică a sistemului de justiție juvenilă din România, cu un accent special pe metodele alternative la trimiterea în judecată (diversion, egl.). Evaluarea a fost elaborata din perspectiva standardelor UE (Directivele 2012/29; 2001 /220; 2012/800) dar și a unor standarde importante ale ONU (precum Regulamentul de la Beijing, Liniile Directoare de la Riyadh și altele).  

Studiul a fost realizat de Prof. Dr. Ioan Durnescu, Facultatea de Sociologie si Asistență Socială din cadrul Universității București și de Doamna Corina Popa, Manager Program Justiție Juvenilă, Fundația Terre des hommes, în perioada martie 2017 – martie 2018.

 

 

_______________

Proiectul Modalități Altenative în Administrarea Justiției pentru Minori și Tineri  (AWAY) ce urmărește să crească conștientizarea publică referitoare la metodele alternative de soluționare a procesului penal și să asigure că profesioniștii din diferite domenii multidisciplinare devin mai conștienți și mai bine pregătiți referitor la metodele de diversiune pentru copiii suspecți/anchetați care beneficiază de garanțiile procedurale ale Directivelor EU 2016/800, 2012/13, 2012/29. AWAY este susținut de Programul Drepturi, Egalitate și Cetățenie al Uniunii Europene și este activ în cinci țări din Europa: Bulgaria, prin implicarea Programului pentru Dezvoltarea Sistemului Judiciar (PDSJ), Croatia, prin Brave Phone Croația, Romania, prin Terre des hommes-Elveția, Belgia, prin Defence for Children International (DCI) și International Juvenile Justice Observatory (IJJO), Ungaria, sub coordonarea Biroului Regional Terre des hommes pentru Europa Centrală și de Sud-Est (Aplicant) și Global Network for Public Interest Law – PILNET.

Comunicat de presă

“Vantul schimbarii a-nceput din sud”

Comunicatul de presă poate fi descarcat de aici: Comunicat_Zefir

Sambata, 3 noiembrie, de la ora 17.00, va avea loc proiectia documentarului

“Vantul schimbarii a-nceput din sud” la Clubul Taranului.

Filmul “Vantul schimbarii a-nceput din sud” documenteaza cum oameni simpli din comunitati vulnerabile pot deveni antreprenori la ei acasa si isi cladesc un trai mai bun pentru ei si familiile lor, cu conditia sa aiba oportunitati potrivite si sprijin.

Aproape jumatate din copiii Romaniei sunt in prezent la risc de saracie si excluziune sociala potrivit Eurostat, iar statisticile guvernamentale arata ca 70% dintre romi traiesc sub pragul saraciei. Nu este astfel de mirare cum Romania este una din tarile din care au emigrat  cei mai multi cetateni in ultimii 10 ani: 3 milioane de romani si-au parasit tara in cautarea unui trai decent conform ONU.

Exista insa si oameni care incearca sa cladeasca un viitor pentru copiii lor in Romania: ”Sunt mandru sa ii ofer un exemplu fiicei mele, sa ii arat valoarea muncii si cat de important este sa isi castige propria existenta si sa aiba grija de banii ei. Sper ca atunci cand va creste, sa mearga in oras la facultate, dar chiar daca ramane aici, va avea ceva bun de la care sa porneasca si pe care sa-l dezvolte”, spune Costica Safta, unul din antreprenorii sustinuti prin proiectul zefiR, care din 2013 a contribuit la dezvoltarea a12 comunitati din sudul Romaniei.

Proiectul zefiR a intervenit in comunitati vulnerabile de romi din judetele Olt, Dolj, Gorj pentru a-i ajuta pe localnici sa aiba o viata mai buna. Pe langa programe de scoala dupa scoala si centre medico-sociale, in proiect, 28 de familii au primit finantari si consiliere pentru a dezvolta activitati economice noi sau deja existente in domeniul tinichigeriei, constructiilor, agriculturii si cresterii animalelor.

Costica Safta si Hagi Stoican sunt doi dintre antreprenorii sprijiniti in proiect si vor participa la proiectie sa ne povesteasca mai multe despre cum este in Romania sa iti deschizi o afacere daca esti de etnie roma si traiesti la sat. Hagi este din Ocolna, judetul Dolj, unde a infiintat prima cooperativa din sat, iar Costica locuieste in Amarastii de Jos, judetul Dolj si si-a construit primul solar de legume, cu ajutorul proiectului zefiR.

Cei doi invitati ne vor povesti cum si-au implementat planurile de afaceri si cum se descurca in prezent. Apoi vor urma discutii pe tema dezvoltarii economice in comunitatile vulnerabile.

Documentarul este proiectat in cadrul Festivalului de Film Antropologic Culese din Balkani 4.0. pe 3 noiembrie de la ora 17.00 la Clubul Taranului.

Intrare libera!

Familiile de antreprenori au fost sprijinite prin proiectul zefiR de catre Terre des hommes Romania, Fundatia PACT si Fundatia NESsT Romania. Mai multe detalii sunt disponibile pe www.zefirincomunitate.ro.

Proiect co-finantat printr-un grant din partea Elvetiei prin intermediul Contributiei Elvetiene pentru Uniunea Europeana extinsa.

Modalități Altenative în Administrarea Justiției pentru Minori și Tineri (AWAY) (2017-2018)

Proiectul AWAY urmărește să crească conștientizarea publică referitoare la diversiune, metodă restaurativă a sistemului de justiție juvenilă. Deși există servicii disponibile și oportunități pentru a dezvolta practica diversiunii, acestea nu sunt adecvate sau eficiente.

În perioada 2017-2018, în cadrul proiectului sunt prevăzute: elaborarea de cercetări, capacitarea profesioniștilor și campanii de informare, ce vor avea loc în Ungaria, Bulgaria, Croația, România și Belgia.  

AWAY este coordonat de Biroul Regional pentru Europa Centrală și de Sud-Est al Fundației Terre des hommes și implementat de organizații din Europa care sunt axate pe justiție juvenilă. Proiectul este susținut de Programul Drepturi, Egalitate și Cetățenie al Uniunii Europene și este activ în cinci țări din Europa :

  1. Bulgaria, prin implicarea Programului pentru Dezvoltarea Sistemului Judiciar (PDSJ)
  2. Croatia, prin Brave Phone Croația
  3. Romania, prin Terre des hommes-Elveția
  4. Belgia, prin Defence for Children International (DCI) și International Juvenile Justice Observatory (IJJO)
  5. Ungaria, sub coordonarea Biroului Regional Terre des hommes pentru Europa Centrală și de Sud-Est (Aplicant) și Global Network for Public Interest Law – PILNET

Proiectul urmărește să asigure că profesioniștii din diferite domenii multidisciplinare devin mai conștienți și mai bine pregătiți referitor la metodele de diversiune pentru copiii suspecți / anchetați care beneficiază de garanțiile procedurale ale Directivelor EU 2016/800, 2012/13, 2012/29.

Pentru a atinge acest obiectiv, noi intenționăm să:          

  • Dezvoltăm o bază de date care să includă informații comprehensive legate de practica diversiunii în sistemul de justiție juvenilă, existent în regiune;
  • Elaborăm și livrăm un curs individual de e-learning;

Cititi intreaga comunicare aici

The project AWAY is being co-funded by the European Union

Să ne Mișcăm Împreună! Sportul și jocurile psihosociale creează o punte de comunicare între comunitați diferite

Peste 30 de femei și copii din comunitatea de refugiați și membri ai comunității gazdă au participat la prima formare în metodologia psiho-socială “Mișcare, joc și sport”, dezvoltată de Terre des hommes, în București, în perioada 19 – 27 iunie 2018.

Prin proiectul “MOVE Together – Sportul ca instrument de integrare și incluziune socială a refugiaților”, Terre des hommes intenționează să contribuie la o mai bună incluziune socială și integrare a refugiaților în societatea românească, promovând beneficiile sportului. Proiectul este implementat în două orașe: București și Constanța. Un grup mixt de 32 de femei refugiate și membre ale comunității gazdă va fi instruit și antrenat folosind Metodologia “Mișcare, joc și sport” a Terre des hommes. Ei vor forma o comunitate de practică cu abilități și cunoștințe pentru a oferi sprijin psihosocial copiilor și tinerilor refugiați și ai comunității gazdă prin sport. În parteneriat cu cluburile sportive și furnizorii locali de servicii, aceștia vor organiza evenimente  sportive pentru grupuri mixte de refugiați și comunitatea gazdă, sporind încrederea, reziliența, interacțiunea și respectul față de diferențe. Diseminarea evenimentelor va viza reprezentanți ai asociațiilor sportive din România, autorităților locale, ONG-urilor și publicului larg, pentru a-și spori gradul de conștientizare a situației, dificultăților și drepturilor refugiaților, dar și interesul lor de a include activitățile sportive în pachetul de servicii de integrare pentru refugiați.

Prima activitate de formare a avut loc în luna iunie, la București, sub motto-ul “Sport pentru incluziune”. Peste 30 de femei și copii din comunitatea de refugiați și gazdă au participat la activitatea proiectui, care vizează consolidarea dialogului intercultural și a conexiunii sociale dintre refugiați și comunitatea gazdă, crearea unui grup mixt de formatori femei capabile să asigure sprijin psihologic prin mișcare, jocuri și sport pentru copiii și tinerii refugiați și sensibilizarea cu privire la potențialul sportului de a contribui la integrarea locală a refugiaților.

Timp de 6 zile, Complexul Tei din București a găzduit un grup de 30 de femei și copii care au înțeles beneficiile sportului ca mijloc de a contribui la sănătatea mintală și la rezultate sociale pozitive. MGS folosește jocurile și sportul într-o metodologie specifică de învățare și participare experiențială pentru a transfera competențe adulților pentru a oferi un sprijin mai bun copiilor și tinerilor, astfel încât participanții au petrecut un timp plăcut și fructuos împreună.

În săptămânile următoare, cursanții vor fi antrenați, atât prin sesiuni de grup, cât și prin sesiuni individuale, pentru a fi sprijiniți în pregătirea și implementarea evenimentelor sportive pe care le vor organiza pentru copii și tineri. Aceste sesiuni de coaching vor avea, de asemenea, valoarea adăugată de a oferi un spațiu sigur pentru comunicare și interacțiune pentru femeile instruite și pot contribui la construirea și menținerea rețelei informale în viață.

Alte activitati organizate pe parcursul proiectului includ: 1 training organizat în Constanța, 4 evenimente sportive organizate, cu cel puțin 120 de participanți, 2 mese rotunde organizate pentru cluburi / asociații sportive, elaborarea unui scurt ghid privind organizarea viitoarelor evenimente sportive pentru refugiați, redactarea unei broșuri cu studii de caz, care va include și rezultatele proiectului, organizarea unei conferințe finale, pentru împărtășirea rezultatelor și a celor mai bune practici.

Sperăm că activitățile organizate vor spori interesul autorităților și ONG-urilor de a include activitățile sportive în programele de integrare locală, de a spori înțelegerea cluburilor sportive în ceea ce privește rolul lor în integrarea refugiaților și de a crește gradul de conștientizare a publicului cu privire la beneficiile sportului pentru incluziunea socială.