Ca parte a proiectului CARING 2.0, o serie de discuții de tip focus grup au fost organizate în Bulgaria, Croația, Grecia și România, între mai și iulie 2025, oferind perspective valoroase asupra realităților trăite de elevi, părinți și cadre didactice în comunitățile școlare. Scopul a fost de a înțelege mai bine violența în mediul școlar și de a sprijini participarea semnificativă a copiilor la crearea unor medii școlare mai sigure și mai incluzive.
Cele 39 de școli participante au fost invitate direct de echipele proiectului. Discuțiile au implicat elevi cu vârste între 12 și 18 ani, părinți și personal școlar (profesori, directori și consilieri), însumând în total 317 participanți.
Majoritatea discuțiilor s-au desfășurat online, însă câteva au avut loc în format fizic, asigurând astfel accesibilitatea și menținerea unui spațiu sigur și de sprijin pentru un dialog deschis, explorând violența și participarea în climatul școlar.
Discuțiile s-au concentrat pe:
Formele și cauzele percepute ale violenței în școală
Cum reacționează elevii, părinții și profesorii la incidente
Pregătirea școlilor și familiilor pentru prevenirea și abordarea violenței
Participarea copiilor la luarea deciziilor în școală
Barierele care împiedică implicarea părinților în activități școlare sau de proiect
Concluzii-cheie bazate pe feedback
Participanții au oferit reflecții sincere, evidențiind implicarea puternică a elevilor, participarea valoroasă a părinților și personalului, precum și preocupările comune privind provocările prevenirii violenței între colegi.
„În ciuda tuturor măsurilor care ar putea fi luate, copiii noștri la școală nu sunt niciodată complet în siguranță; orice se poate întâmpla.” (Părinte, Grecia)
Elevii au descris experiențe diferite ale violenței în funcție de gen, băieții confruntându-se mai des cu agresiuni fizice, iar fetele raportând mai multe forme de vătămare psihologică. Mulți au exprimat dorința de a avea un cuvânt mai important de spus în deciziile școlii.
„Elevii se simt izolați de procesul decizional, contribuțiile consiliilor elevilor nu sunt luate în serios de conducerea școlii.” (Elev, Grecia)
Părinții s-au arătat dornici să sprijine bunăstarea copiilor lor, dar s-au confruntat cu bariere precum lipsa de timp și încredere. Personalul școlar a subliniat importanța măsurilor de prevenire existente și rolul esențial al consilierilor în abordarea comportamentului elevilor și a bunăstării acestora.
„Organizații ca a dumneavoastră oferă copiilor noștri oportunități valoroase pentru un mediu mai sigur și mai respectuos; apreciem cu adevărat toate eforturile și contribuțiile dumneavoastră.” (Părinte, Grecia)
Rezultatele acestor focus-grupuri – împreună cu lecțiile învățate din proiectul CARING anterior – vor contribui la realizarea unui Instrument Suplimentar privind Participarea Copiilor și Inițiativele Conduse de Copii, care va oferi îndrumări practice la nivel național pentru școli și comunități despre cum să încurajeze participarea semnificativă și să sprijine copiii să ia inițiativa.
Discuțiile de tip focus grup reprezintă mai mult decât o simplă colectare de date; ele fac parte dintr-un efort continuu de a amplifica vocile copiilor și de a consolida mediile de protecție în școli.
