Terre des hommes România își exprimă dezacordul în ceea ce privește scăderea vârstei răspunderii penale de la 14 la 12 ani, pentru infracțiunea de omor, propusă în proiectul de lege pus în dezbatere în Parlament.
Din perspectivă juridică, în ceea ce privește delicvența juvenilă trebuie luate în considerare trei praguri de vârstă: cea a răspunderii penale, cea de la care devin posibile măsuri educative și cea de la care devine posibilă detenția. Modificarea uneia fără coordonarea cu celelalte poate conduce la inconsistență în tratarea delicvenței juvenile.
De altminteri, și Comentariul nr.24 al ONU asupra Convenției privitoare la drepturile copilului recomandă ca vârsta responsabilității penale să fie fixată la 14 ani. În același comentariu, Comitetul ONU își exprimă îngrijorarea cu privire la practicile în care se permite scăderea, ca excepție, a acestei vârste pentru situații grave. De obicei, arată textul, acestea reprezintă un răspuns la presiunea publică exercitată la un moment dat și nu reflectă o înțelegere rațională a stadiilor de dezvoltare ale copilului.
Terre des hommes România pledează pentru un sistem de justiție juvenilă care să pună accent principal pe funcția de reeducare a pedepsei. Reeducarea pune accent pe acele măsuri care au ca scop schimbarea comportamentului tânărului prin intervenții care îi permită să interiorizeze valorile prosociale și să dezvolte abilități care îi permit integrarea în societate. Prin programele în care este implicat, tinerii implicați conștientizează faptele făcute și își pot asuma responsabilitatea deopotrivă pentru faptele lor și pentru modificarea propriului parcurs în viitor. Rezultatul, pe termen lung, este crearea premiselor care îi permit să se reintegreze în societate, având abilitățile, echilibrul mental și încrederea că își poate găsi locul său. Acest tip de abordare este cel care scade șansele de recidivă. Funcțiile de retribuție și prevenire ale pedepsei sunt de asemenea importante și necesare, dar ar trebui să fie subordonate acestui obiectiv principal în cazul minorilor.
O modificare a pragului de răspundere penală nu va îndrepta consecințele crimei de la Timiș, dat fiind că legea nu poate fi aplicată retroactiv, iar aplicarea unei pedepse care nu era în vigoare la realizarea faptei ar încălca art. 40 (2) din Convenția ONU cu privire la drepturile copilului. Considerăm că măsurile care ar putea preveni repetarea acesteia în viitor țin în primul rând de prevenire.
Și în Strategia Națională pentru prevenirea recidivei 2025-2029, Ministerul Justiției identifică drept o problemă faptul că sistemul național nu oferă măsuri corecționale și de prevenire eficiente pentru minorii sub 14 ani care comit fapte penale, iar printre soluții propune susținerea copiilor care provin din familii disfuncționale și a celor care prezintă un risc ridicat de abandon școlar. Strategia susține că soluțiile pe termen lung au nevoie de o colaborare între sistemul de justiție, cel social și cel educațional, cu un rol particular acordat comunităților locale. În cadrul acestora, evitarea stigmatizării și integrarea sănătoasă în societate sunt esențiale pentru a fi evitată recidiva.
Terre des hommes a elaborat un raport cu privire la sistemul de justiție juvenilă1 care indică faptul că fragmentarea instituțională și specializarea insuficientă a profesioniștilor (de la nivelul serviciilor de asistență socială, al poliției, magistraților, penitenciarelor etc.) au fost cele mai importante obstacole identificate. O strategie națională, un registru al copiilor aflați în conflict cu legea, standarde și proceduri clare, împreună cu formarea sistematică ar putea contracara eficient aceste dificultăți. Minorii și familiile lor ar putea juca, de asemenea, un rol mai activ în conceperea și implementarea unor intervenții eficiente care să-i vizeze pe copiii în conflict cu legea.
Terre des hommes România a pledat și în anii anteriori pentru adoptarea unei strategii naționale pentru justiția juvenilă care să asigure un mecanism coerent și coordonat de punere în executare a măsurilor de protecție specială sau de sancționare penală a minorilor care au comis fapte penale.
Atragem atenția că, în prezent, contextul în care trăiesc tinerii este, de asemenea, marcat și de alte repere:
- peste 53.000 de copii au părinți plecați în străinătate (ANPDCA, martie 2025), ceea ce reprezintă o vulnerabilitate în familiile de proveniență
- peste 32% din copii trăiesc în risc de sărăcie și excludere socială (Eurostat, 2025)
- număr crescut de ore petrecute online, asociat cu probleme cum sunt violența, agresivitatea, anxietatea și stima de sine scăzută.
Studiile analizate de Terre des hommes România arată că una din variabilele esențiale în modelul predictiv al delicvenței juvenile este contextul familial. Mai mult de jumătate din delicvenții minori provin din familii dezorganizate. 85% din ei provin din medii familiale nesănătoase (cu conflicte, părinți agresivi, lipsă de interes pentru educația copilului etc.), iar în majoritatea cazurilor în care tinerii ajung într-un centru de detenție, infracțiunile au fost comise în grup.
Rolul școlii este, de asemenea, esențial. Un model integrat al delicvenței juvenile arată că 38,3% dintre ei au absolvit doar școala elementară și 8,3% s-au declarat analfabeți, însă majoritatea sunt afectați de analfabetismul funcțional. Un studiu recent al Administrației Penitenciarelor 2 susține corelația dintre delicvență și abandonul școlar – acesta fiind unul din factorii de cauzalitate, cu funcție predictivă în privința delicvenței juvenile.
Așadar, Terre des hommes consideră că problema delicvenței juvenile este o problemă complexă a societății actuale, care are nevoie de o intervenție coordonată a mai multor instituții și susține necesitatea unei abordări care să pună accent pe prevenire, cu soluții de politică publică care să vizeze îndeosebi aspecte legate de intervenția timpurie, servicii comunitare, programe pentru familii vulnerabile, educație juridică în școli. Solicităm inițierea demersurilor pentru o strategie națională dedicată justiției juvenile și includerea unor activități consistente dedicate prevenirii acesteia.
Ne manifestăm interesul și disponibilitatea de a participa în consultări, grupuri de lucru sau alte tipuri de inițiative care vizează această tematică.
O selecție din instrumentele create de organizația noastră utile în prevenirea sau gestionarea delicvenței juvenile:
- Studiul ”Alternative la trimiterea în judecată a minorilor în România. Un sistem fragmentat”, cu un set de 21 de recomandări specifice, Durnescu I., Popa, C. , Terre des hommes Elveția, 2018.
- Un ghid referitor la colectarea datelor privind violența împotriva copiilor, în cadrul sistemului de justiție penală, cu o cartografie a practicilor actuale în cadrul sistemelor judiciare europene: "Instrumentul Data MOSAIC – Siguranța și protecția împotriva violenței, a copiilor aflați în detenție”, 2024.
- Un curs online asincron pe tema ”Explorarea unor măsuri alternative la procesul penal, respectuoase și adaptate la sistemul justiției juvenile”, disponibil aici după creare unui cont pe platforma Childhub.
- O serie de materiale video ”Cum prevenim violența între copii/tineri”, disponibile pe Youtube aici.
Pentru mai multe informații:
Persoană de contact: Mihai Enache, Project Manager
Telefon: 0731 327 375, e-mail: mihai.enache@tdh.org
Rodica Novac, Project Manager
Telefon : 0722.327.262, e-mail: rodica.novac@tdh.org
