La Liceul Teoretic ”Mihail Sadoveanu” din București am avut, în aprilie, o întâlnire cu elevii claselor a X-a, în care specialiștii noștri le-au vorbit copiilor despre avantajele practicilor justiției restaurative în școli, în relațiile de familie și în comunitate.
Justiția restaurativă este o abordare a justiției care se axează pe reconcilierea dintre autorul faptei și victimă sau comunitate, cu participarea voluntară a celor două părți. Medierea, una din practicile restaurative, poate duce la înțelegere între părți, repararea relațiilor și chiar vindecare emoțională.
Doamna profesoara Fănuța Lișman, profesor de religie și mediator voluntar în liceu, susține introducerea acestor practici ca metodă simplă și eficientă de rezolvare a conflictelor în școli. Dumneaei ne-a vorbit din experiența sa despre utilizarea practicilor restaurative în liceu, într-un interviu acordat Fundației Terre des hommes.
- Credeți că ar fi utilă și posibilă aplicarea practicilor justiției restaurative în școlile din România?
- Îmi doresc mult să ajungem să implementăm astfel de sistem. Eu sunt și mediator și de mulți ani caut să aduc în școli aceste practici restaurative, și în special medierea. De exemplu, anul trecut am avut comisii disciplinare și le-am propus să încercăm să rezolvăm situațiile și prin mediere. Adică să nu ne limităm la sancțiune și plată (pentru că trebuia plătită o daună), ci să și încercăm sa reparăm relațiile.
Avem și o modalitate de sesizare a cazurilor de violență sau de neînțelegeri, este o metodă anonimă, și la un moment dat pot să intervin ca mediator, să îi sprijin pe cei aflați în conflict și să ajungem la un numitor comun.
Deocamdată eu sunt mediator voluntar, pentru că e mai greu din punct de vedere financiar. Dar eu am preferat să fac acest voluntariat ca să vadă și copiii despre ce este vorba, să vadă și altă modalitate de rezolvare a conflictelor.
- Cum percep elevii aceste metode restaurative în școli, sunt deschiși la aceste practici?
- Ei sunt foarte deschiși, unii chiar au beneficiat de astfel de practici ... Eu de fiecare dată când am clase noi le vorbesc și despre latura mea de mediator..... Sigur că mai am și eu metehnele mele, că vin dintr-un sistem, și sistemul mă împinge de multe ori de la spate. .. Dar în mare parte copiii sunt deschiși, pentru că simt un beneficiu pentru ei. Chiar au nevoie de relații, de un climat de siguranță, sau cât de cât prietenos. Eu fiind și profesor de religie, la mine apelează de multe ori, pentru că eu intru destul de mult și în zona emoțională.
- Ne puteți da un exemplu de un caz în care ați reușit să îi ajutați să se deschidă spre împăcare?
- Da, am avut un caz, o elevă considerată problemă. Nu am ajuns la mediere pentru că părinții sunt pe un alt tipar. Fata era foarte conștientă de valoarea ei exterioară, prezență fizică,....dar am reușit să ajung la inima ei. Am avut discuții separate cu ea, pentru ca ea să înțeleagă situația și să îl înțeleagă și pe celălalt. De fapt, ea avea un anumit tip de aroganță, care se baza tot pe o nesiguranță de sine. Fata a ajuns să capete încredere în mine, s-a deschis și mi-a povestit care era situația. A fost mai degrabă o descărcare de tensiune. Nădăjduiesc să îi vad pe toți elevii detensionați și să nu mai apară conflicte între ei. Și nu doar pentru că au fost sancționați. De regulă, eu mă abțin de la a impune sancțiuni pentru că prefer să îi ajut altfel.
- Aveți un mesaj pentru profesori referitor la aplicarea practicilor restaurative în școli?
- Aceste practici restaurative sunt foarte atente la emoții, la stările noastre sufletești. Ne fac mai empatici pe noi, profesorii, și ne învață să punem întrebări, să luăm decizii.
Ne întrebăm de ce elevii nu ne ascultă. Atunci când ești atent la elev, la nevoia lui, știi să îi pui întrebarea potrivită. El înțelege că l-ai văzut, l-ai observat, și atunci îți răspunde adecvat. Atunci tu nu te mai plasezi pe o poziție de superioritate, el te vede aproape egalul lui, te simte empatic și îți răspunde pe nivelul acela. Pe când dacă eu rămân pe poziția mea de profesor : “Ce faci acolo? De ce nu ești atent?”, și nu îl întreb ”Ce s-a întâmplat cu tine?”, atunci el răspunde de pe poziția de pe care eu îl întreb: ”Ce faci acolo?” - ”Mă joc.” sau ”Am nevoie la apă.” Ei devin reactivi la tipul nostru de abordare. Deci noi suntem pionul principal.
- Ce mesaj ați avea pentru elevi referitor la practicile restaurative?
- Elevii să știe că există o posibilitate de reparare [a relațiilor] în orice situație, că există soluții pentru orice, chiar și atunci când totul pare fără ieșire. Există o nădejde și există oameni care îi pot înțelege, care pot să îi ajute, să stea de vorba cu ei și să caute împreună soluții.
Întâlnirile dintre specialiștii Terre des hommes și elevi, profesori de la Liceul „Sadoveanu” au avut loc în cadrul proiectului i-Restore 2 - ”pentru o justiție restaurativă de calitate accesibilă tuturor copiilor din Europa aflați în contact cu legea” coordonat de Fundația Terre des hommes România și cofinanțat de Uniunea Europeană.
